“He held out a leaf towards me as if a fingered hand. ”El a intins spre mine o frunza ca o mana cu degete.
I held out a hand towards him as if a crenate leaf. Eu am intins spre el o mana ca o frunza cu dinti.
He reached out a limb like an arm towards me. El a intins spre mine o ramura ca un brat.
I reached out an arm like a limb towards him. Eu am intins spre el bratul ca o ramura
He bowed his trunk towards me El si-a inclinat spre mine trunchiul
just like a shoulder. ca un umar.
I bowed my shoulder towards him Eu mi-am inclinat spre el umarul
just like a knotly trunk. ca un trunchi noduros.
I heard intensified his sap throbbing Auzeam cum se-nteteste seva lui batand
like blood. ca sangele.
I heard slackened my blood rising like sap. Auzeam cum se incetineste sangele meu suind ca seva.
I walked through him. Eu am trecut prin el.
He walked through me. El a trecut prin mine.
I’ve been lonely a tree ever since. Eu am ramas un pom singur.
He’s been El
lonely a man.” un om singur.”
Nichita Stanescu
