Vorbe’n vant

Pai sa vezi … am 20 si x ani si nu ma mai intereseaza reputatia unui om. Ceea ce se spune despre el rareori coincide cu ceea ce este el. “Recomandarile” micilor clevetitori de la coltz de maidan ma lasa rece. Viata te invata ca oamenii mint. Scurt, simplu dar cuprinzator: din lasitate, din lipsa de educatie, din exagerare a unor lucruri marunte, din ideea ca “te cunosc ei bine”, din prostie, din necunostinta de cauza, sau din prisma propriei minti inveninate. Mint despre ei, mint despre altii, se mint pe ei …

N-am nevoie de “recomandarile” nimanui. Daca ma intereseaza sa aflu ceva despre o persoana (fie ca o cunosc, fie ca nu) incerc sa ma ghidez dupa fapte, nu dupa vorbe. Sau macar ma centrez pe ea, nu pe ce aud. Am invatat de-a lungul timpului ca cea mai odioasa deformare vine de la “binevoitorii” care in subtilitatea lor iti paseaza informatii fara sa le-o ceri. Asa … din vorba in vorba. De cele mai multe ori jumatatile de adevaruri sunt mai periculoase ca o minciuna intreaga, iar omisiunea e tot vecina pe stanga cu minciuna, pe dreapta cu tradarea …

Concluzia: atunci cand aud ceva despre cineva de la altcineva 🙂 zambesc suav in timp ce cu un click mintal dau shut down timpanelor. Asta in cazul in care gradul meu de irascibilitate nu e la maxim si nu dezvolta porumbelul rapid “stii ce, nu ma intereseaza”. Maturitatea aduce uneori cu sine si diplomatie. Depinde si de caz.

Daca inainte conta destul de mult ce se spune despre mine, acum ma intereseaza mai degraba ce se crede si mai ales cine. Nu-mi mai fac procese de constiinta pentru vorbele in vant si stiu ca cei pentru care contez cu adevarat se uita in sufletul sau faptele mele si nu in gura altora. “Crede si nu cerceta”, este doar pentru lenesi, spalati pe creier, sau dezinteresati. In definitiv cine pierde mai mult: cel care spune, sau cel care “inghite” un neadevar?  🙂 Vrei sa cunosti un om? asculta-i vorbele, analizeaza-i faptele, uita-te in ochii lui si incearca sa nu te minti singur. Restul trebuie sa vina de la sine, nu din subiectivitatea mai mult sau mai putin roz, a altora …

“Dacă vei fi mult timp prefăcut, te vei preface fără voie.” Nicolae Iorga